Blocată de foarte mulți factori care ar putea fi cumva atenuați de politici dezvoltate de MADR. Cum să îmi explic faptul că acele puține business-uri zootehnice preferă să cumpere FNC din Bulgaria, Ungaria și chiar Ucraina când avem o agricultură mare așa de eficientă, încât exportăm pe piețe unde concurăm cu Franța?!…
Cum, Doamne-iartă-mă, nu găsim pârghii prin care să dezvoltăm industria de producere a furajelor concentrate într-o țară care produce cel mai mult porumb boabe la nivel european?! Ne mândrim cu locul I la floarea soarelui și importăm șrot de floarea-soarelui?! Avem producții de peste 100.000 t lucernă dezhidratată și o exportăm, fără a o folosi aproape deloc în zootehnia autohtonă, deși toată lumea este de acord că lucerna este regina furajelor și ar avea și sprijin cuplat!
Avem atâtea premise să fim cei mai importanți producători de păstrăv din UE și importăm furajul din Ungaria, când absolut toate ingredientele le avem în țară și noi le exportăm! De ce nu exisă politici care să încurajeze producerea de nutrețuri combinate pe plan local?! Cum să fie mai ieftine nutrețurile aduse din alte țări?!
Ce e de făcut pentru a preveni degradarea continuă a zootehniei românești?! Cum să trecem la un alt nivel în dezvoltarea zootehniei, care să excludă exportul de subvenții pe copite și scandalurile internaționale privind transportul animalelor vii?!
România trebuie să gândească politici care să sporească acoperirea și consolidarea securității alimentare, altfel decât prin comerțul intracomunitar.
ZOOTEHNIA, iată, aceasta este prima verigă care trebuie consolidată pentru a se schimba ceva cu adevărat în creșterea valorii adăugate în agricultură! Iar zootehnia se face cu nutrețuri combinate de calitate și la prețuri corecte!