Lumea e un loc unde se amestecă continuu valoarea cu semivaloarea și, de cele mai multe ori, cu nonvaloarea. Între oamenii cu valoare și restul lumii prăpăstiile sunt adânci, atât de adânci încât uneori par că nu există.
E un paradox perfect verificabil prin ceea ce se întâmplă în fiecare zi. Tot felul de oameni care nu au absolut nicio capacitate de analiză emit păreri de netăgăduit. Cu cât suma capacităților acestora este mai redusă cu atât se cred mai capabili. Explicabil prin ceea ce grecii antici, întemeietorii școlilor filosofice, au imaginat extrem de simplu prin metoda descriptivă a sferelor. Mai pe direct, cu cât un om deține mai multe cunoștiințe, sfera în care acestea se adună este foarte mare, pe când acei oameni care dețin foarte puține cunoștiințe le depozitează într-o sferă mult mai mică. Spațiul exterior sferei cunoașterii este ceea ce numim noi necunoscut. Paradoxal, cu cât știi mai mult cu atât necunoscutul devine imens iar cu cât sfera cunoașterii este mai redusă cu atât necunoscutul scade în proporție geometrică. De aici certitudinile celor care știu puțin!
Toată această divagație am făcut-o doar pentru a vă pregăti să primiți ceea ce voam să spun în doar câteva rânduri. Cu cât un fermier cunoaște mai multe despre agricultură, cu atât va căuta mai multe răspunsuri să-și dea. Niciodată nu va spune că el stăpânește tehnologiile sau că știe cu certitudine că un anumit soi sau hibrid este cel mai potrivit. Un astfel de fermier, de cursă lungă, va avea tot timpul ceva de cercetat. Ceva anume de completat. Întotdeauna o îndoială de înfrânt! Acești oameni nu vor părea nicidecum fericiți decât atunci când au de rezolvat încă o ecuație. Rezultatele lor vor avea sclipire iar lumea va găsi de fiecare dată o explicație. Întotdeauna alta decât cea corectă. Acești fermieri de cursă lungă au în ei virusul cunoașterii care se împletește, aproape întotdeauna, cu o generozitate de care vor profita cei care se bucură de simpatia lor.
Totuși, cu toate acestea, acești oameni trăiesc drame complexe în viața lor plină de căutare! E foarte greu să găsească oameni care să-i înțeleagă. Cu atât mai puțin cei mai apropiați, membri familiei!
Am cunoscut mulți astfel de fermieri în România. Unii par colțuroși, alții drastici iar unii, cei mai mulți, sunt foarte spirituali și încearcă să ascundă lumii nefericirea celui care știe că nu știe nimic! Sunt oamenii pe care îi iubesc cel mai mult și despre care scriu cu sufletul înflorit!
Tuturor celor care vă veți regăsi în aceste cuvinte vă pot spune că sunteți minunați! Atât de minunați încât vă veți ascunde cu o oarecare jenă feciorelnică de tot ceea ce este prea mult! Și de aceea nu le voi pronunța numele, pentru a nu se sfii de propria lor sfială!
