Kajari melon este un pepene originar din India și care are un gust similar mierii de albine sau îngheţatei de vanilie. Acesta poate fi consumat la o singură masă, cântărind în jur de 300 – 400 de grame și mai nou, a fost aclimatizat la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, după cum scrie agerpres.ro
Cucumis melo var. dudaim sau pepenele Kajari este puţin cunoscut în Europa, fiind originar din Asia, din zona de nord-est a Indiei, statul Punjab. Acolo, locuitorii îl apreciază datorită coloritului său unic și gustului dulce, asemănător cu cel al mierii. De-a lungul secolelor, fermierii indieni au selectat și cultivat pepenele Kajari datorită adaptabilității sale la condițiile climatice locale și gustului său distinctiv.
În România, destul de recent, a crescut interesul pentru varietăţile de fructe exotice, fapt ce i-a determinat pe specialiştii BRGV Buzău să procure surse de material iniţial din specia Cucumis melo var. dudaim, explorând caracteristicile fenotipice, genetice şi biochimice ale acestuia. După parcurgerea etapei de aclimatizare a varietăţii, specialiştii au identificat mai multe genotipuri cu expresivitate fenotipică distinctă ce au fost introduse în programul intensiv de ameliorare. Unul dintre aceste genotipuri a demonstrat superioritate în ceea ce priveşte productivitatea, calitatea şi stabilitatea genetică.
La maturitate, pepenii Kajari cântăresc în jur de 300-400 de grame, foarte rar jumătate de kilogram, putând fi consumaţi la o singură masă spre deosebire de celelalte soiuri care, din pricina greutăţii, au nevoie de condiţii pentru păstrare.
Pepenii Kajari au o aromă dulce, de miere, potrivită pentru preparate proaspete. Pot fi feliați și mixați în salate, serviți pe platouri pentru aperitive sau amestecați în boluri cu fructe și cereale. Aceștia pot fi umpluți cu brânză de vaci ca fel de mâncare pentru micul dejun, consumați cu iaurt sau folosiți ca topping proaspăt peste clătite și pâine prăjită. Pot fi, de asemenea, amestecați în smoothie-uri, presați în suc sau folosiți pentru a aromatiza cocktailuri. Pepenii Kajari pot fi folosiți în orice rețetă ca înlocuitor pentru miere sau pepene galben. Se potrivesc bine cu plante aromatice precum menta, busuioc sau coriandru, fructe precum căpșuni, nucă de cocos și afine, vanilie, ciocolată și brânzeturi precum feta, ricotta, cottage și burrata.
![pepene](https://sens-contrasens.ro/wp-content/uploads/2024/08/SKM_C250i24072410230.jpg)
Pepenii Kajari vor continua să se coacă după ce sunt culeși și pot fi păstrați pe blat la temperatura camerei până se maturează. Odată maturați, pepenii Kajari întregi trebuie păstrați la frigider. Pepenii Kajari feliați se vor păstra pentru o durată de peste 3 zile într-un recipient sigilat la frigider.
Specia se poate cultiva atât în câmp, cât și în spații protejate în sistem palisat, respectându-se tehnologia clasică de cultură a cucurbitaceelor. Spre deosebire de celelalte cucurbitacee tradiționale cultivate în România, s-a constatat că aceasta prezintă rezistență ridicată la atacul principalilor agenți patogeni și rezistență ridicată la condițiile extreme de mediu, constituind o alternativă viabilă pentru dezvoltarea culturii în contextul schimbărilor climatice, cât și pentru cultivarea acesteia în sistem ecologic.
„Noi avem o preocupare pentru conservarea şi obţinerea de noi soiuri sau aclimatizarea unor specii noi. La pepene galben, în Muntenia erau două varietăţi cu denumiri populare, cel înecăcios şi cel zemos. Am reuşit să le salvăm şi să adăugăm şi alte soiuri aclimatizate. Pepenele galben este puţin cunoscut în România în ceea ce priveşte gustul, aroma, capacitatea lui de exprimare. În lume sunt multe varietăţi cu pulpa albă, verzuie, zemos-crocant. Avem o varietate din India, denumită Kajari melon, cultivată de o comunitate care o păstrează prin seminţe autentice, fiind recunoscuţi pentru cultivarea ei. Specia este însă puţin cunoscută în lume. La noi s-a aclimatizat foarte bine, am obţinut un soi cu caractere distincte, cu fructe foarte mici, de până la 500 de grame, ultraconcentrat, pentru o singură persoană şi pentru o singură masă”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.