Au fost publicate datele oficiale ale recoltei din 2025, care confirmă un nou record de producție agricolă în România, însă specialiștii avertizează că trendul este descendent pe termen mediu, iar riscurile climatice și economice din agricultură sunt mai reale ca niciodată. În acest context critic, Clubul Fermierilor Români a anunțat lansarea unui Grup de Lucru pentru Managementul Riscului, parte dintr-o inițiativă mai amplă de transformare a agriculturii românești prin patru grupuri de lucru strategice.
Pierderile din anii precedenți: miliarde de euro evaporate
Cifrele din ultimii ani arată dimensiunea reală a problemei. În 2024, producția de porumb s-a prăbușit cu peste 31% față de anul anterior din cauza secetei extreme, în timp ce producția totală de cereale a scăzut cu 14%, iar la floarea-soarelui cu peste 26%. Situația din 2022 a fost și mai dramatică: România a înregistrat un declin de 32% la recoltele de cereale, echivalentul a aproape 9 milioane de tone pierdute.
Impactul economic al acestor șocuri este devastator. Analizele Clubului Fermierilor Români arată că România a pierdut peste 3 miliarde de euro numai din valorificarea cerealelor obținute în 2022, din cauza diferenței dintre costurile ridicate de producție și prețurile scăzute de vânzare. Pentru 2023, pierderile suplimentare se estimează la peste 1,3 miliarde de euro.
Doar 29% din terenurile agricole sunt asigurate
Vulnerabilitatea sistemului agricol românesc devine evidentă când analizăm gradul de protecție financiară. Sub o treime din terenurile arabile sunt acoperite de polițe de asigurare – aproximativ 2,26 milioane hectare din totalul de ~8 milioane ha. Peste 5 milioane de hectare cultivate rămân complet fără protecție financiară în caz de calamități.
„Doar 29% din terenurile agricole din România sunt asigurate, ceea ce înseamnă că restul de peste 5 milioane de hectare rămân complet neprotejate. Avem nevoie de soluții sistemice urgente pentru a-i apăra pe fermieri de pierderile tot mai frecvente provocate de fenomene meteo extreme,” avertizează Georgiana Rusu, Director Executiv Broker de Asigurare al Clubului Fermierilor Români.
Volatilitatea pieței: de la maxime istorice la prăbușiri
Războiul din Ucraina și crizele globale au transformat piața cerealelor într-un roller-coaster financiar pentru fermieri. În 2022, prețurile la grâu și porumb au atins maxime istorice, iar prețul îngrășămintelor a explodat, pentru ca ulterior să scadă brusc. Invazia Ucrainei a inundat regiunea cu cereale ieftine, prăbușind prețurile locale la jumătate, în timp ce costurile de producție crescuseră cu zeci de procente.
Exemplul din 2023 este elocvent: fermierii care cheltuiseră sume record pentru înființarea culturilor s-au trezit că prețul grâului la recoltare nu mai acoperă costurile de producție. Munca unui an întreg risca să se încheie pe pierdere.
Modelul actual: compensații tardive și insuficiente
Sistemul românesc de gestionare a calamităților se bazează pe intervenții reactive. Guvernul anunță despăgubiri după producerea dezastrelor, însă bugetele sunt adesea insuficiente, iar procesul birocratic întârzie mult sprijinul efectiv. În 2022, pentru seceta care a devastat culturile, s-au alocat inițial aproximativ 300 de milioane lei, o sumă considerată prea mică de organizațiile agricole.
Soluția: un sistem național integrat de management al riscului
La Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (5 iunie 2025, București), experții au prezentat o alternativă sistemică: crearea unui Sistem Național de Management al Riscului în agricultură. Acesta ar combina instrumente diverse – de la fonduri mutuale și scheme de asigurare subvenționate până la mecanisme de intervenție guvernamentală și parteneriate public-privat.
Irina Schuman, Coordonator Economic pe agricultură la Banca Mondială, a adus în discuție experiența internațională prin principiul „stratificării riscurilor”: „Riscurile climatice cresc peste tot în lume, punând la încercare inclusiv limitele bugetelor publice. România are nevoie să adopte o abordare modernă și integrată a gestionării riscurilor în agricultură, aliniată tendințelor globale.”
Modelul propus prevede ca riscurile curente să fie acoperite de fermieri prin măsuri proprii, riscurile medii să fie preluate de piață prin asigurări comerciale, iar doar riscurile catastrofale să devină responsabilitatea statului.
Instrumente financiare inovative necesare urgent
Grupul de Lucru pentru Managementul Riscului propune și dezvoltarea de instrumente financiare adaptate realităților agricole:
- Contracte forward/futures pentru stabilizarea prețurilor
- Conturi de economii pentru vremuri de criză cu facilități fiscale
- Linii de credit anti-ciclice garantate de stat
- Asigurări indexate pe vreme care despăgubesc automat la atingerea unor parametri de secetă
- Hub central de date agricole pentru alerte timpurii către fermieri
Fereastra de oportunitate se închide rapid
Deși recolta 2025 aduce un record de producție, specialiștii subliniază că acest rezultat nu trebuie să mascheze vulnerabilitățile structurale ale agriculturii românești. Fără un sistem modern de gestionare a riscurilor, următoarea secetă severă sau următorul șoc economic poate avea efecte devastatoare.
„Nu mai este suficient să intervenim pompieristic cu ajutoare de criză. Viitorul agriculturii depinde de capacitatea noastră de a construi un sistem în care fermierii să fie protejați și susținuți să treacă peste șocuri,” spune Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.
Miza nu poate fi subestimată: este vorba despre securitatea alimentară națională, stabilitatea mediului rural și contribuția României la coșul alimentar european. Inițiativa Clubului Fermierilor vine la momentul potrivit – rămâne ca factorii de decizie să transforme aceste propuneri în politici publice concrete înainte ca următoarea criză să lovească sectorul agricol românesc.
