Pe 9 octombrie 2025, Clubul Fermierilor Români a organizat la Pullman World Trade Center conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, cel mai mare eveniment anual la nivel național dedicat menținerii competitivității sectorului agroalimentar în această perioadă a provocărilor generate de multi-crizele traversate de acest domeniu economic.
Evenimentul a reunit peste 700 de antreprenori din agricultură și industrie alimentară, retaileri, reprezentanți ai domeniului financiar, ai mediului academic și ai administrației publice, precum și decidenți naționali și europeni, în scopul dezbaterii și identificării de soluții pentru strategiile actuale de dezvoltare ale agriculturii autohtone, dar mai ales despre viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) 2028-2034 și strategiile de dezvoltare ale agriculturii românești.
Dialog România–UE: prima vizită oficială în România a comisarului Christophe Hansen
Comisarul Hansen a prezentat principalele elemente ale propunerii de reformă PAC pentru perioada 2028–2034, care prevede un buget total de 293,7 miliarde euro, cu o reducere de aproape 20% față de actualul exercițiu financiar (386 miliarde euro). Ponderea PAC în bugetul comun al Uniunii Europene ar scădea la 14,5%, comparativ cu 38% în perioada actuală – o diminuare semnificativă a resurselor destinate agriculturii europene.
Clubul Fermierilor Români a atras atenția că aceste propuneri ar afecta grav competitivitatea și viabilitatea fermelor europene, iar România ar pierde aproximativ 5 miliarde euro față de alocarea actuală.
În acest context, reprezentanții Clubului au solicitat:
- Menținerea PAC cu cei doi piloni tradiționali – plăți directe și dezvoltare rurală.
- Fonduri dedicate investițiilor în tehnologii critice, digitalizare și managementul riscului.
- Garanții pentru alocarea fondurilor destinate plăților directe, măsurilor de piață și dezvoltării rurale.
- Fără plafonarea sprijinului; creșterea plății degresive la minimum 15%.
- Fără cofinanțare națională de 30%, care ar crea discriminări între fermierii europeni.
- Fără excluderea fermierilor pensionari de la plățile directe.
- Flexibilitate sporită pentru statele membre în aplicarea condiționalității sociale.
Comisarul Hansen a asigurat fermierii români că obiectivul Comisiei este de a proteja suveranitatea și securitatea alimentară a Uniunii Europene, de a sprijini investițiile în infrastructura critică de irigații și de a susține fermierii afectați de șocurile climatice și economice. Totodată, el a menționat că România va beneficia de 11,5 milioane euro din rezerva agricolă pentru despăgubirea fermierilor afectați de înghețul din primăvara acestui an, iar rezerva de criză va fi dublată la 900 milioane euro anual.
„Agricultura și alimentația sunt coloana vertebrală a suveranității alimentare europene și a vitalității regiunilor rurale. Provocările cu care ne confruntăm sunt reale, dar la fel de real este și rolul fermierilor în soluțiile de viitor.Comisia propune o Politică Agricolă Comună mai simplă, flexibilă și eficientă – un cadru financiar care combină cei doi piloni într-un set coerent de instrumente, oferind mai multă stabilitate și previzibilitate fermierilor.Pentru perioada 2028–2034, aproape 294 miliarde de euro vor fi alocate agriculturii europene, iar România, al șaselea cel mai mare beneficiar, va primi cel puțin 16,6 miliarde de euro – un angajament ferm pentru sprijinirea veniturilor și consolidarea securității alimentare în întreaga Uniune”, a declarat Comisarul Christophe Hansen.
Alături de comisar s-au aflat Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor Publice), Maria Grapini (membră a Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare rurală, Parlamentul European), Jurgen Tack (secretar general, European Landowners Organisation – ELO), Luc Vernet (secretar general, Farm Europe) și Dacian Cioloș (consultant strategic pentru politici agricole).
Mesajele României: agricultură strategică, finanțare echitabilă și investiții inteligente
Florin Barbu – ministrul agriculturii
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a impus o poziție fermă în fața comisarului european, cerând ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune.
El a explicat că România nu dorește ca mâncarea și producția agricolă să fie condiționate de ținte și jaloane și a subliniat că Pilonul I (plăți directe) și Pilonul II (dezvoltare rurală) trebuie să rămână în cadrul PAC, fără implementarea mecanismelor de plafonare și degresivitate ale fondurilor destinate fermierilor români noștri.
Florin Barbu a avertizat că bugetul alocat României pentru noua PAC este prea mic în comparație cu exercițiul financiar actual 2021-2027. Acesta a atras atenția că țara noastră a înregistrat peste două milioane de hectare calamitate în perioada 2023–2024 și a solicitat un fond clar pentru despăgubiri și continuarea investițiilor în irigații și viticultură.
„Fermierii români nu vor să stea cu mâna întinsă, ci au nevoie de cadre financiare și instrumente de creditare pentru a-și dezvolta fermele.”
De asemenea, ministrul a subliniat Comisarului impactul plafonării sprijinului la nivel de ferme, argumentând că antreprenorii din acest sector economic dețin diferite angajamente bancare pe care trebuie să le onoreze și în viitoarea PAC, iar implementarea unui astfel de instrument de politică publică ar provoca un dezastru pentru contractele lor de credit.
Radu Burnete – consilier prezidențial
Radu Burnete a identificat patru direcții majore: (1) productivitatea scăzută la nivel de hectar față de statele din regiune; (2) necesitatea adoptării rapide a tehnologiilor de vârf; (3) integrarea fermierilor în lanțurile valorice agroalimentare; (4) securitatea alimentară bazată pe competitivitate, nu pe protecționism.
El a arătat că România ar câștiga peste 5 miliarde de euro dacă ar ajunge la nivelul de productivitate al Poloniei și a cerut măsuri legislative pentru consolidarea exploatațiilor. De asemenea, a avertizat că populația fermierilor este îmbătrânită (vârsta medie este de aprox. 60 ani, din care doar 2% au studii superioare) și a solicitat programe pentru atragerea tinerilor în acest sector economic.
Dragoș Pîslaru – ministrul investițiilor și proiectelor europene
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a descris momentul actual ca o criză fiscal-bugetară, nu economică, și a subliniat că PAC reprezintă un pilon de stabilitate:
„Traversăm o perioadă complicată, dar Politica Agricolă Comună va rămâne un punct de echilibru”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Acesta a subliniat deschiderea pe care o are pentru susținerea activităților conexe sectorului agricol, conform limitărilor specifice regulamentelor europene. Direcțiile strategice propuse au fost dezvoltarea calificării digitale a resursei umane din agricultură și identificarea unor linii de finanțare dedicate investițiilor care pot contribui la reducerea deficitului comercial al balanței produselor agroalimentare.
Alexandru Nazare – ministrul economiei și finanțelor
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a îndemnat România să își susțină cu fermitate poziția în negocierile europene și să construiască alianțe pentru a apăra interesele fermierilor. El a subliniat nevoia de a dezvolta instrumente financiare noi și de a schimba mentalitatea administrativă pentru a sprijini investițiile în agricultură.
Vocea fermierilor și a Clubului Fermierilor Români
Președintele Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu, a transmis un mesaj puternic către decidenții europeni:
„Crizele succesive au arătat că agricultura este un sector strategic și că viitorul agriculturii nu va fi decis în birouri, ci pe câmp. Suntem în fața crizelor și vedem vulnerabilitatea Europei… Viitorul agriculturii nu va fi decis la Bruxelles, nu va fi decis în ședințele de guvern, ci va fi decis pe câmp.”
Directorul executiv al Clubului, Florian Ciolacu, a explicat că evenimentul a fost conceput pentru a pune fermierii în centrul dialogului, alături de liderii europeni, naționali și partenerii din mediul de afaceri.
România pe harta geopolitică – mesajul Băncii Mondiale
Reprezentantul Băncii Mondiale, Holger Kray, a subliniat rolul strategic al României în securitatea alimentară europeană:
„Puține țări au un rol strategic mai important decât România în această perioadă. România asigură securitatea alimentară pe flancul estic.”
El a apreciat că România a devenit, prin portul Constanța, un coridor vital pentru comerțul agricol și a avertizat că fragmentarea sectorului agricol este o problemă majoră în UE, iar România nu poate progresa prin acțiuni incrementale, ci are nevoie de o strategie clară, susținută de inovare și utilizarea datelor.
Rezultate și concluzii
Conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 a demonstrat că fermierii români pot și trebuie să fie actori principali ai transformării agriculturii.
Principalele mesaje rezultate din eveniment sunt:
- Fermierii trebuie să primească un cadru financiar stabil și echitabil; PAC post-2027 nu trebuie subordonată altor fonduri și nu trebuie plafonată.
- Agricultura este un sector strategic pentru securitatea alimentară europeană; România are o poziție unică pe flancul estic, iar portul Constanța devine un coridor crucial.
- Investițiile în irigații, tehnologie și procesare sunt esențiale; fermierii nu cer subvenții necondiționate, ci mecanisme de creditare și instrumente de piață.
- Cooperarea și asocierea – de la cooperative la parteneriate de cercetare – sunt cheia creșterii competitivității și reducerii costurilor.
- Tinerii fermieri și reînnoirea generațională reprezintă o prioritate; Comisia pregătește o strategie dedicată sprijinirii tinerilor.
