Piaţa legumelor şi fructelor rămâne una dintre cele mai puternice din retailul de bunuri de larg consum (FMCG), reprezentând 8,1% din cheltuielile românilor în 2024, pe fondul creşterii interesului consumatorilor pentru produsele proaspete, locale şi bio, potrivit unui studiu realizat de NielsenIQ.
Anul trecut, în topul preferinţelor românilor la capitolul legume s-au aflat roşiile, care au reprezentat 17% din vânzările totale ale categoriei, urmate de cartofi (15,7%), ardei (10,8%), ciuperci (5,8%), castraveţi (5,6%) şi ceapă (5,5%). La fructe, podiumul este dominat de banane (24%), mere (8,5%) şi portocale (6,7%), urmate de lămâi (6,6%), struguri (6,4%) şi pepeni (5,8%), relevă studiul citat. Aceste 12 produse au generat cea mai mare parte a vânzărilor din categorie.
Această dinamică este alimentată de strategia retailerilor de a promova produsele româneşti, mai ales în plin sezon intern, când o parte semnificativă a reţelelor limitează importurile la zero pentru legumele şi fructele disponibile local, scrie economica.net
„România are o piaţă de legume şi fructe tot mai matură, dar încă dependentă de infrastructura logistică şi de stabilitatea producţiei. Ce vedem astăzi este rezultatul unui proces de peste 30 de ani, în care retailul modern a format şi susţinut generaţii întregi de fermieri. Evoluţia este spectaculoasă, însă provocarea rămâne planificarea strategică a producţiei, adaptată cererii reale din piaţă. Doar printr-o abordare bazată pe date, colaborare şi investiţii sustenabile putem construi un sector competitiv şi stabil pe termen lung”, a declarat Maria Hurduc, specialist FMCG, într-un comunicat.
În ultimii ani, parteneriatele dintre retailul modern şi producătorii locali au devenit un pilon esenţial în dezvoltarea sectorului de legume şi fructe. Prin programe precum Filiere de Calitate, branduri proprii şi asocieri în cooperative agricole, retailerii au creat un cadru de colaborare care le oferă fermierilor predictibilitate a vânzărilor, acces la investiţii şi sprijin în modernizarea proceselor de producţie.
„Colaborarea constantă a dus la profesionalizarea întregului lanţ, de la selecţia soiurilor potrivite pentru raft şi planificarea culturilor, până la ambalare, logistică şi respectarea standardelor de calitate. Rezultatele sunt vizibile: tot mai mulţi producători îşi extind suprafeţele cultivate, diversifică portofoliul şi optimizează fluxurile de lucru, contribuind la consolidarea ofertei româneşti şi la reducerea dependenţei de importuri”, susţin realizatorii studiului.
De asemenea, agricultura ecologică din România continuă să se dezvolte, susţinută de o nouă generaţie de fermieri care abordează acest segment ca pe un business solid şi sustenabil, cu perspectivă pe termen lung. Retailerii sprijină această evoluţie prin extinderea gamelor ecologice şi lansarea de linii dedicate produselor bio, folosite ca instrumente de diferenţiere şi loializare.
În prezent, în marile reţele sunt listate peste 850 de articole ecologice româneşti, majoritatea provenind din ferme mici şi medii, orientate către consumatorii urbani.
Cererea pentru produse ecologice este în creştere, iar interesul tot mai mare pentru alimentaţia sănătoasă şi pentru produsele locale confirmă potenţialul ridicat al acestui segment. Pe termen mediu, ritmul de dezvoltare va depinde de investiţiile în certificare, infrastructură şi educarea consumatorilor, care pot transforma agricultura bio într-un motor important al creşterii pieţei de legume şi fructe din România.
