Într-o agricultură tot mai afectată de secetă și incertitudine climatică, tot mai mulți fermieri sunt obligați să renunțe la rețetele clasice și să caute soluții adaptate noilor realități din câmp. Pentru Iulia Blagu, alegerea sorgului în locul porumbului nu este doar o schimbare tehnologică, ci un pariu pe agricultura rezilientă. Am filmat-o în câmp, chiar când pregătea o platformă de sorg care va putea fi vizitată de doritori în luna august.
Într-o perioadă în care agricultura românească este obligată să se adapteze rapid schimbărilor climatice și presiunilor economice, tot mai mulți fermieri caută soluții viabile pentru viitor. Printre cei care nu doar vorbesc despre schimbare, ci o construiesc efectiv în câmp, se numără și Iulia Blagu.
Am remarcat-o pentru prima dată în urmă cu câțiva ani, la un eveniment internațional dedicat cercetării agricole organizat de FAPPR, unde discuțiile despre noile tehnici genomice adunaseră specialiști și fermieri preocupați de viitorul agriculturii. Între timp, Iulia Blagu a devenit președinte al Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură (ANFA), asumându-și un rol activ în reprezentarea și susținerea sectorului agricol.
Dincolo de funcțiile oficiale, Iulia Blagu rămâne în primul rând un om al fermei. Zilele acestea, împreună cu soțul său și echipa din fermă, pregătește un câmp demonstrativ dedicat hibrizilor de sorg, un proiect realizat tot sub umbrela FAPPR.
Noua platformă va fi deschisă fermierilor la finalul lunii august și își propune să urmeze modelul consacrat al evenimentelor dedicate principalelor culturi agricole.
„Va fi o platformă pentru noi și pentru alți fermieri. Exact pe modelul Zilei Porumbului, Ziua Grâului sau Ziua Rapiței, aici vom avea Ziua Culturilor Regenerative sau, mai bine spus, Ziua Culturilor Reziliente”, explică Iulia Blagu.
Sorgul, alternativa tot mai serioasă la porumb
În centrul noii platforme se află sorgul, cultură pe care fermierii o privesc tot mai atent, mai ales în contextul secetei severe din ultimii ani.
„Anul acesta, sorgul este vedeta, pentru că în zona mea am redus aproape până la zero cultura de porumb. Avem nevoie de rotație, iar sorgul este recunoscut ca o plantă rezistentă la lipsa de apă. În plus, este o cultură destul de ieftină”, spune aceasta.
Deși admite că sorgul nu poate concura cu porumbul într-un an agricol foarte bun, Iulia Blagu consideră că avantajele sale devin evidente în anii dificili.
„Nu este o cultură mai profitabilă decât porumbul într-un an optim. Dar când porumbul produce o tonă sau două tone la hectar, nu mai are sens să insiști”.
Lecția Ungariei
Experiența acumulată la Congresul European al Sorgului desfășurat la Budapesta a convins-o și mai mult că această cultură are potențial și în România. „Ungaria a mers foarte mult pe cultura de sorg și își extinde constant suprafețele. Dacă în România aveam în 2025 doar aproximativ 18.000 de hectare cultivate cu sorg, în Ungaria erau peste 500.000 de hectare”, afirmă aceasta.
Succesul vecinilor este susținut și de existența unei industrii zootehnice puternice, capabilă să absoarbă producția. „Ei au piață pentru că și-au dezvoltat industria cărnii și sectorul de creștere a animalelor. Dar, și noi avem oportunități pentru această cultură.”
În același timp, ea încearcă să schimbe și mentalitățile din jurul fermei. „Încerc inclusiv să-i educ pe arendașii noștri, care cer de obicei arenda în porumb, și să le ofer această variantă. Este benefică inclusiv pentru ei.”
Video-ul integral pe care l-am filmat cu Iulia Blagu poate fi urmărit pe canalul nostru de Youtube la următorul link: 👇
