Doar 30% dintre agricultori au reușit anul acesta să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației, a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor, arată Carta Albă a Agriculturii 2025, lansată recent de IMM România.
„Deși fondurile europene continuă să ofere oportunități semnificative pentru modernizarea agriculturii, accesarea lor rămâne dificilă pentru o parte considerabilă a fermierilor. În 2025, doar 30% dintre agricultori au reușit să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației, a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor. Situația este deosebit de dificilă pentru micii producători, care au nevoie de consiliere specializată și formare profesională pentru a gestiona etapele de proiect și cerințele administrative aferente”, se arată în lucrare, conform agerpres.ro
Politicile Uniunii Europene din perioada 2023-2027 se aliniază obiectivelor Pactului Verde European și ale Strategiei ‘De la fermă la furculiță’, vizând tranziția către o agricultură verde, sustenabilă și digitalizată. Noile direcții de finanțare pun accent pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea biodiversității; digitalizarea și modernizarea fermelor, prin tehnologii inteligente și utilizarea datelor pentru eficientizarea producției; sprijinirea tinerilor fermieri și încurajarea instalării acestora în mediul rural; promovarea economiei circulare și a practicilor agroecologice.
În acest context, spun specialiștii IMM România, anul 2025 a reprezentat un moment de cotitură pentru agricultura românească, în condițiile în care România dispune de resurse semnificative prin PAC, însă eficiența utilizării acestora depinde de capacitatea instituțiilor și a beneficiarilor de a transforma finanțarea în dezvoltare durabilă, competitivitate și inovație în sectorul agricol.
Analiza datelor arată că, în anul 2025, fermierii români au direcționat cea mai mare parte a investițiilor către modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole, segment menționat de 71,75% dintre respondenții care au participat la cercetare.
Potrivit sursei citate, un procentaj semnificativ, de 43,25%, a fost orientat către investiții aferente administrării fermei și afacerii agricole – cum ar fi achiziția de software de gestiune, modernizarea spațiilor administrative, servicii de contabilitate și marketing sau consultanță pentru proiecte europene. Aceasta reflectă profesionalizarea treptată a managementului agricol și preocuparea tot mai mare pentru eficientizarea proceselor interne și conformitatea administrativă.
Digitalizarea ocupă locul al treilea, cu 25%, marcând o tendință ascendentă în adoptarea tehnologiilor inteligente în agricultură. Fermierii încep să utilizeze soluții de monitorizare prin senzori, sisteme GPS pentru lucrările agricole, aplicații mobile pentru gestionarea resurselor și tehnologii de tip „smart farming”.
„Chiar dacă procentul este încă modest comparativ cu media UE, el semnalează tranziția treptată către agricultura de precizie”, remarcă autorii cercetării.
Un alt aspect important este faptul că 12% dintre fermieri au direcționat fondurile către menținerea activității curente (supraviețuire) – un indiciu al presiunilor economice resimțite în contextul creșterii costurilor de producție și al condițiilor climatice dificile. Această categorie reflectă nevoia de măsuri de sprijin suplimentare pentru consolidarea rezilienței financiare a exploatațiilor agricole.
