România traversează una dintre cele mai dificile primăveri pentru sectorul horticol din ultimii ani, după ce o serie de valuri succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul țării. Impactul asupra livezilor și culturilor este major, iar multe exploatații se confruntă cu pierderi care le pun în pericol viabilitatea economică.
După un an 2025 marcat deja de compromisuri severe în producție, fermierii care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr sau struguri de masă se află acum în fața unui nou dezastru agricol. Pentru numeroase ferme horticole, continuarea activității devine incertă, în lipsa unor măsuri rapide de sprijin.
În acest context, Asociația FRULEG solicită intervenția de urgență a autorităților pentru compensarea pierderilor. Organizația propune utilizarea atât a fondului de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și a fondului de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I, gestionat de APIA.
Reprezentanții FRULEG atrag atenția că amploarea pagubelor trebuie evaluată cu maximă responsabilitate și susțin activarea rapidă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermieri. Acest mecanism este prevăzut în cadrul Intervenției DR-32 din Planul Strategic PAC 2023–2027 și este destinat tocmai acoperirii pierderilor generate de fenomene climatice extreme.
Nouă episoade de îngheț în mai puțin de o lună
Gravitatea situației este accentuată de caracterul repetitiv al fenomenelor meteo. Nu a fost vorba despre un episod izolat, ci despre o succesiune de nouă valuri de frig și îngheț, desfășurate între începutul lunii aprilie și începutul lunii mai.
Primul val, înregistrat în noaptea de 8 spre 9 aprilie, a afectat în special regiunile din Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș, precum și zone extinse din centrul țării. În zilele următoare, episoadele de frig s-au extins treptat, lovind puternic nordul, centrul și vestul României, dar și regiuni din Moldova și Subcarpați.
Înghețul s-a menținut aproape constant în intervalul 10–13 aprilie, cu impact major în zonele intracarpatice și deluroase. După o scurtă perioadă de ameliorare, temperaturile negative au revenit în forță în intervalul 21–23 aprilie, afectând din nou aceleași regiuni vulnerabile.
Finalul lunii aprilie și începutul lunii mai au adus alte două episoade de îngheț, inclusiv unul extrem de târziu din punct de vedere calendaristic, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai. Ultimul val, din 2 spre 3 mai, confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026, în care riscul de îngheț s-a menținut mult peste limitele obișnuite.
Zone relativ ferite, dar impact generalizat
Deși sudul extrem al țării, Lunca Dunării și litoralul au fost mai puțin afectate, majoritatea regiunilor agricole au resimțit efectele temperaturilor negative. Practic, aproape întreg teritoriul României a fost expus acestor fenomene, cu excepția unor areale limitate.
FRULEG: Este nevoie de reacție rapidă
FRULEG anunță că va continua să colecteze date din teren de la membrii săi pentru a contura o imagine cât mai clară a pierderilor. Organizația subliniază importanța unei reacții rapide din partea autorităților, astfel încât fermierii afectați să poată primi sprijinul necesar.
Reprezentanții sectorului avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, există riscul ca o parte semnificativă a exploatațiilor horticole să nu își mai poată continua activitatea, cu efecte directe asupra producției interne de fructe și legume.
